“delectare”

 délectation morose – état d’esprit d’une personne qui se complaît dans des pensées tristes

diccionario

în limbajul codificat stabilit deja de ceva vreme între vânzătoarele de la butic și clienți, “apa dură” înseamnă bere, iar “mobil” – sticluța plată de tărie.

ştie şi ionescu

la pagina …, am vopsit tricolorul cu roşu, galben şi albastru. la lecţia traian şi decebal se iscălise ionescu pe foaie, dar am şters. ştie şi ionescu.

aşa era cartea mea.

1. uitaţi-vă la căciula voastră şi scrieţi cum este ea. faceţi adică o compunere cu titlul căciula mea.

2. fetele vor scrie cum este păpuşa lor.

tanti verginica, despre câinele fluffy/flavius, care face mofturi la mâncare:

“ăsta-i scarandivă“.

c’mon binoche!

cineva mi-a povestit despre o doamnă foarte corpolentă care, văitându-se din cauza unor dureri de spate, rostea fără încetare: “ooof, mijlocelul meu!”

încerc repede să traduc asta în engleză, şi tot ce-mi vine în cap ar fi “oh, my poor tiny waist!”

refuz să mă gândesc cum ar suna în engleză, de exemplu, “gâză, hai la mama!”

sau “binoche binoche … eşti foarte foarte … mişto mişto …”

headlines

de mult îmi tot propun să strâng titluri pe care le citesc zi de zi prin ziare, formulări bizare, care îmi stârnesc curiozitatea, sau mă fac să izbucnesc în râs; mă gândesc că, puse cap la cap, ar face un text de toată frumuseţea, cu o logică nebănuită, poate chiar un roman, de ce nu?

oricum, de departe, cel mai tare titlu de ziar pe care l-am citit anul ăsta pe net suna astfel:

“adrian daminescu nu a aflat de moartea mădălinei manole.”

citind astăzi că “vogue a desemnat cel mai bine îmbrăcate femei din lume”, m-am gândit bineînţeles că poate ar fi mai interesant să desemneze cineva şi cel mai bine dezbrăcate femei …

eu lopătez, tu lopătezi, el lopătează

iarna asta am auzit pentru prima dată verbul “a lopăta”, folosit desigur cu referire la curăţatul zăpezii cu lopata. nu ştiu de ce, mi s-a părut că sună foarte haios. am căutat în dex şi verbul chiar există, însă nu cu sensul acesta atribuit ad-hoc, ci însemnând “a vâsli”. în plus, se mai utilizează pentru nu ştiu ce muncă agricolă.

sol-stitium

în fiecare an, pe 21 sau 22 decembrie, are loc solstiţiul de iarnă.

anul ăsta a fost pe 21 decembrie, la ora 19.47.

în această zi, în emisfera nordică, ziua are durata minimă din an, iar noaptea durata maximă.

începând din acest moment şi până la solstiţiul de vară, ziua va creşte şi va creşte. 

îmi place să stau cu ochii pe geam, să urmăresc zilele crescând, puţin câte puţin. nimeni şi nimic nu le poate opri, începând din acest moment.

astăzi e ziua cuiva-special.

pentru mine, e un om care ajută ziua să crească.

gata!

am scris cu diacritice. sper să mă ţină.

jumatati

in germana “es is halb neun” se traduce prin “e (ora) opt si jumatate”, nu “noua si jumatate”, asa cum probabil ne-am astepta.

mai mult, “es ist funf nach halb neun” inseamna “e opt si treizeci si cinci/noua fara douazeci si cinci.”