maxima zilei

… se cuvine să protejăm trecutul de supraviețuitori …

tu, nimic :)

vieţi, maşini, meteo şi aşa mai departe

sub sloganul “vom trăi şi vom fi liberi”, o persoană cu numele brăduţ florescu publică pe blog impresii despre şederea sa în thailanda.

aş fi vrut să scriu despre cum percep eu genul de consum promovat de oastea tot mai numeroasă a personalităţilor din categoria brăduţ florescu.

dar îmi dau seama că nu merită osteneala …

plictisitor …

dacă ai o maşină veche, visezi la una nouă. dacă ai o viaţă veche, visezi la una nouă.

c’est tout.

destul de puţin.

un articol din presă – sub titulatura “think outside the box” – şi comentarii, în următorul link:

http://think.hotnews.ro/refugiat-din-civilizatie-succesul-nu-inseamna-totul.html

a, şi în oarecare legătură, articolul din evz de azi al lui cărtărescu, referitor la avatar:

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/882840/SENATUL-EVZ-Vis-si-scamatorie/

îmi vine să zic ca-n cântecul ăla: “să-mi prăşeşti două-trei hectare/fiindcă, vezi, buruiana-i mare” …

aşa e, e mare …

pariu

ieri m-am distrat fiindcă cineva a ajuns la mine pe blog căutând “ce zodie e andreea pora?”.

măi, eu aş paria pe zodia leului.

(mie chiar îmi place andreea pora.)

later edit:

iar azi altcineva a ajuns la mine căutând “tălpi neliniştite”. nu se poate, wordpressu’ ăsta are bug-uri. mi-aduc aminte de domnu’ begu, profesorul meu de sport din şcoala generală. de fiecare dată când ne vizitau la oră antrenori, mă aflam invariabil pe lista celor vreo 3-4 selectaţi pentru atletism, iar domnu’ begu era atât de fericit, jubila: “ia uite, ce frumos aleargă ele, cu picioruşele lor frumoase!!!” tot el ne punea să stăm minute în şir în picioare şi cu braţele la orizontală, depărtate de corp, ca să realizăm “cât de grele ne sunt mâinile”.

of

azi mi-am luat la revedere de la o fata (da’ ce zic eu fata, e femeie in toata firea), cu care lucrez de 11 ani si care va pleca in italia unde se va angaja intr-o fabrica de pui.

dupa asta aproape ca m-a busit plansul.

cred ca-s cam proasta …

planuri de restauratie

daca am noroc saptamana viitoare obtin 3 zile de concediu si dau o fuga pana la vadu. adica mai fac o incercare …

anul asta am mai fost acolo o singura data in iunie si dezamagire crunta: puhoi de masini, rulote, familii cu copii si culmea, in timp ce ma balaceam nu departe de mal, razant pe langa cap mi-a trecut un scuter. oroare! nu poti face sex pe plaja fara sa risti sa apari pe blogul vreunui creative director alaturi de cateva fotografii profesionale infatisand sticle de teacher’s si ramasite ale focului de tabara.

gretos!

silly

trying to talk with you was such a silly thing, hoping you’d tell me something i’ve never received, never believed, trying to listen to you was like the unwanted noise of deceit, trying to meet you was expecting suicide

ca sa te mai imbeti …

Astazi, in birou e prea frig si oamenii sunt uscati
si galbeni -
fiecare e plin de mila si toti au un gand meschin.
Noptile sunt sticloase ca ochii mortilor
si ca sa te mai imbeti trebuie sa bei spirt, nu vin.

(geo dumitrescu)

oale perdele jaluzele

nu ma mai mut in viata vietilor mele.

sau ma mut, dar numai cu tzoalele de pe mine.

am dedus ca viata e compusa in mare parte de lucruri. et ce n’est pas bon …

ce faci diseara? tre’ sa spal frigiderul. (printre altele.)

alo, cred ca e ceva in neregula.

oale, tigai, ibrice, farfurii, cani, pahare, castroane, platouri, roboti de bucatarie, seturi de cutite, seturi de asternuturi, dulapioare de baie, covoare, covorase, prosoape, jaluzele …

bine ca nu mai exista batiste de panza …

bine macar ca detest perdelele …

demult, la prima mea tentativa de a fugi de acasa, m-am apucat sa-mi impachetez cartile “de suflet” ca sa le iau cu mine.  facusem vreo 7 pungi imense care insa nu reprezentau nici jumatate din cate ar mai fi trebuit impachetate. (sufletul meu pe vremea aia nu era prea selectiv.) ma vad si acum, stateam atat de descumpanita in mijlocul camerei si in miljlocul tuturor acelor pungi incat pana la urma am renuntat sa mai fug …

foaie verde foi de nuc

ieri a fost sambata mortilor si am primit de la vecina “de la tzara” orez cu lapte pe frunza de nuc. bineinteles presarat cu scortisoara si in plus – asta nu stiam ca se foloseste – asezonat cu coaja de lamaie.